Clasa BIVALVIA

Clasa BIVALVELOR -Lamellibranchia
In aceasta clasa sunt cuprinse peste 25000 de specii de moluste exclusiv acvatice cu simertia corpului bilaterala, cunoscute sub denumirea de scoici.Se numesc Bivalve din lat.bi=doua; valvia= valve, deoarece cochilia este alcatuita din doua valve.
Cele doua valve care formeaza cochilia sunt unite dorsal prin intermediul unui ligament, iar ventral exista o fanta prin care poate iesi piciorul scoici. De jur in prejur cochili de la mijloc pana pe marginile valvelor se constata existenta mai multor dungi, care reprezinta striurile de crestere, dupa astea se identifica majoritatea bivalvelor.
Pe fata interioara a valvelor sunt vzibile unele zone mai mate, numite impresi musculare, care reprezinta locul unde muschii animalului se prind de cochilie.
Unele speci de bivalve produc perle, formati sferice sidefoase. Daca un corp strain patrunde in cochilie, ca masura de protectie, mantaua secreta straturi concentrice de sidef in jurul corpului strain, formanduse perla.



cursuri de zoologie.

Frumoasa descriere. Ca si o completare, cochilia este constituita din trei straturi caracteristice > periostracum, ostracum si hipostracum. Modul de alternare si dispunere a lamelelor de conchiolina - substanta organica - si calcar - carbonat de calciu, ale celor din urma doua straturi produce difractia luminii, dand aspectul sidefat al partii interioare a cochiliei.

Un mod de clasificare al cochiliilor de bivalve este cel dupa dentitia acestora. Astfel ele se impart in >
1. Cochilii fara dentitie - specifice genului Anodonta
2. Cochilii cu dentititie, care se impart in >
- cu dentitie taxodonta, caracterizate prin dinti mici, identici si paraleli si fosete, asezate ordonat pe aria cardinala, specifici genului Arca
- cu dentitie izodonta, cu un dinte si o foseta pe fiecare valva
- cu dentitie heterodonta, caracterizata de prezenta a maxim 3 dinti scurti pe aria cardinala si dinti laterali orientati anterior si posterior fata de aria cardinala - caracteristici specifice genului Cardium
- dentitie desmodonta, cu dintii inlocuiti prin apofize de forma dentiforma, specifice genului Mya
-dentitie disodonta, caracterizata prin dinti redusi ca marime, sau abundenti - genul Mytilus
-schizodonta, cu dinti divergenti ,alungiti, separati de fosete, caracteristice genulul Unio

Multumesc pentru informatii...De unde ai luat aceasta clasificare,Unio?

unio, foarte interesanta clasificarea scrisa de tine, nu am mai intalnit-o pana acum nicaieri.

Este si interesanta si de ajutor. Poate folosi pentru determinarea unei specii pe care nu o cunosti. I-ti da un punct de plecare pentru a stabili familia din care face parte respectiva cochilie.

De exemplu, in imagine sunt specimenele pe care le am din familia Arcidae, care au dentitie taxodonta. Caracteristica lor este ca aria cardinala, cea pe care se afla dintii este dreapta, ceea ce ne ajuta sa le deosebim usor de cochiliile oarecum asemanatoare ale familiei Cardiidae.

unio, cum ai pus imaginea? din albumul tau sau din calculator? ar fi de preferat sa se deschida cand dam clic pe ea.

Este de pe photobucket, dar nu stiu ce s-a intamplat, pentru ca nu ma lasa nici sa o modific.Mai studiez.

Aici am pus niste instructiuni de postare din imaginilor din photobucket: https://scoici.forumgratuit.ro/bun-venit-in-forumul-nostru-f11/postarea-imaginilor-pe-forum-t39.htm
Cand procedezi ca in cele scrise de mine in acel link nu mai trebuie sa aplezi la optiunea Gazduieste o imagine din forum.De asta cred ca iti raman acele [img]-uri

Multumesc pentru indrumari. Am reusit.

Mai are cumva cineva prin colectie vreun exemplar de Malleus malleus, cum este cel din poza (exemplarul din dreapta) sau alta specie ( M. albus de ex.)?

Unio,si eu am avut candva un exemplar de cu aceasta specie...dar cu mutatul mi-a disparut.Te rog,daca se poate sa ne spui si tu cate ceva de aceasta specie...modul de viata,etc.

Cu placere.
Aceasta specie face parte din clasa Bivalvelor, subclasa Pteriomorphia, ordinul Pterioida, superfamilia Pteriacea, familia Malleidae, genul Malleus.
Traieste in zona Indo - Pacifica, avand aria de raspandire din estul Africii pana in Melanezia , iar pe axa N-S din Japonia pana in Queensland, Australia. Dimensiunea este intre 8-12cm lungime, cu caracteristica forma dorsala de ,,T" sau de ciocan, de unde ii vine si numele (din latinescul malleus -ciocan). Traieste pe substrat, fixata cu ajutorul unor fire de byssus, asemenea Mytiloidelor, sau ingropata in sedimente si ancorata cu ajutorul portiunii in ,,T" si cu capatul ventral al cochiliei expus, permitand hranirea prin filtrarea apei.